close
Sari la conținut

Michel Bréal

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Michel Bréal
Michel Bréal
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Landau in der Pfalz, Bavaria, Germania[5][6] Modificați la Wikidata
Decedat (83 de ani)[1][3][4][7] Modificați la Wikidata
Quartier de l'Odéon⁠(d), Seine, Franța[8] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Montparnasse Modificați la Wikidata
Căsătorit cuHenriette Bréal[*][[Henriette Bréal |​]] Modificați la Wikidata
CopiiAuguste Bréal[*][[Auguste Bréal (writer, painter and art historian (1868-1941))|​]]
Henry Bréal[*]​
Clothilde Bréal[*]​ Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța Modificați la Wikidata
Ocupațielingvist
profesor
filolog[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitefranceză[1] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materȘcoala Normală Superioară  Modificați la Wikidata
OrganizațieCollège de France[9]
École pratique des hautes études  Modificați la Wikidata
PremiiComandor al Legiunii de Onoare[*]​ ()  Modificați la Wikidata
Profesor pentruAntoine Meillet  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Michel Jules Alfred Bréal (n. , Landau in der Pfalz, Bavaria, Germania – d. , Quartier de l'Odéon⁠(d), Seine, Franța) a fost un lingvist francez, considerat adesea fondatorul semanticii moderne.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Michel Bréal și-a făcut studiile la Wissembourg, Metz și Paris, iar în 1852 a intrat la Școala Normală Superioară. În 1856, a promovat examenul de agregare în litere[n 1][11]. În 1857, a studiat sanscrita la Berlin cu Franz Bopp – a cărui lucrare, Gramatica comparată a limbilor indo-europene, a tradus-o mai târziu – și lingvistica comparată cu Albrecht Weber. A devenit apoi profesor de gramatică comparată la Școala Practică de Înalte Studii și la Collège de France, din 1866 până în 1905, unde i-a avut ca discipoli, printre alții, pe Ferdinand de Saussure, Antoine Meillet și James Darmesteter. În 1879, a fost numit inspector al învățământului superior.

Michel Bréal este cunoscut mai ales ca fondator al semanticii, termen pe care l-a creat în lucrarea sa Essai de sémantique, apărută în 1897[12]. În afara lucrărilor sale de lingvistică, acestuia i se datorează mai multe cărți despre mitologie. De asemenea, a fost autorul unor studii privind educația în Franța, predarea limbilor vechi și reforma ortografiei. A susținut necesitatea de a introduce o analiză filologică în predarea limbii latine, preferând „gimnastica pentru inteligență și raționament” în locul „mecanismelor care scutesc elevul de a gândi”[13].

S-a interesat, de asemenea, de chestiunile legate de educație. Scrisă imediat după înfrângerea de la Sedan și publicată în 1872, lucrarea Quelques mots sur l’instruction publique en France se dorește a fi un program de refondare a învățământului în Franța și îl inspiră în mod direct pe Jules Ferry⁠(d). Analizând dintr-un punct de vedere critic calitatea cunoștințelor transmise în școlile franceze, Michel Bréal denunță lipsa de educație a fetelor. El preconizează o formare a cadrelor didactice unificată și garantată de învățământul superior. Originalitatea lingvistului rezidă în parte în faptul că „referințele sale sunt situate în afara Franței: Statele Unite pentru separarea studiilor profane și laice, Germania pentru calitatea învățământului superior și metodologia de predare a limbilor vii”[14].

A susținut, de asemenea, ideea unei limbi internaționale auxiliare. „Sunt idiomuri existente care, amestecându-se, oferă materia primă [pentru esperanto]. Nu trebuie să fim disprețuitori; dacă ochii noștri [...] ar putea vedea într-o clipă din ce este făcută limba lui Racine și a lui Pascal, ar zări un amalgam complet asemănător[15]. […] Nu este vorba, se înțelege bine, de a deposeda pe cineva, ci de a avea o limbă auxiliară comună, adică pe lângă și în plus față de graiul autohton și național, un mijlocitor comun acceptat în mod voluntar și unanim de toate națiunile civilizate ale globului”[16][17].

Cupa de argint destinată câștigătorului maratonului olimpic din 1896 și înmânată lui Spyridon Louis⁠(d).

În cele din urmă, Michel Bréal este inventatorul maratonului modern. Într-adevăr, el a fost cel care, în 1894, i-a sugerat baronului Pierre de Coubertin să introducă această probă în programul primelor Jocuri Olimpice moderne din 1896[18].

Familie

[modificare | modificare sursă]

Michel Bréal a fost fiul lui Auguste Bréal, avocat, și al Catherinei Worms. A fost tatăl lui Auguste Bréal[19], pictor, istoric de artă și jurnalist, elev al lui Gustave Moreau, și al Clotildei Bréal (1870–1946), care a fost, succesiv, soția scriitorului Romain Rolland[20], cu care a locuit la numărul 76 pe rue Notre-Dame-des-Champs, și a pianistului Alfred Cortot.

Premii și distincții

[modificare | modificare sursă]

Omagii

[modificare | modificare sursă]

O stradă îi poartă numele în arondismentul 13 din Paris.

Lucrări principale

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Agregarea în litere este un concurs public francez de recrutare a cadrelor didactice. Aceasta a primit denumirea de agregare în litere clasice după înființarea, în 1959, a agregării în litere moderne[10].

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. 1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Michel Bréal” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  2. ↑ „Michel Jules Alfred Breal” (în franceză). Baza de date Léonore. Wikidata Q2886420. Accesat în .
  3. 1 2 „Michel Bréal” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
  4. 1 2 „Michel Jules Alfred Breal” (în italiană). www.accademiadellescienze.it[*]. Wikidata Q107212659. Accesat în .
  5. ↑ Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Бреаль Мишель (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
  6. ↑ „www.accademiadellescienze.it” (în italiană). www.accademiadellescienze.it[*]. Wikidata Q107212659. Accesat în .
  7. ↑ Bruno Delmas; Rémi Mathis (ed.). „Michel Jules Alfred Breal”. La France savante[*]. Wikidata Q55740543. Accesat în .
  8. ↑ Primaria Parisului. „Vital records of Paris”. Wikidata Q111333187.
  9. ↑ „lista profesorilor de la Collège de France” (PDF). Wikidata Q3253460.
  10. ↑ Chevrel, Yves (). „Les Lettres modernes et la formation des professeurs de français (Literele moderne și formarea profesorilor de franceză)”. L'Information littéraire (în franceză) (3): 4. Accesat în .
  11. ↑ Chervel, André (). „Les agrégés de l'enseignement secondaire. Répertoire 1809-1960 (Agregații din învățământul secundar. Repertoriu 1809-1960)” (în franceză). Ressources numériques en histoire de l'education. Accesat în .
  12. ↑ Grossmann, Roland (). „Michel Bréal (1832-1915) : un homme des marches (Michel Bréal (1832-1915): un om al regiunilor de graniță)”. Mémoires de l'Académie nationale de Metz (în franceză): 222.
  13. ↑ Cibois, Philippe. „La IIIe république et le latin (A Treia Republică și limba latină)” (în franceză). Enseignement du latin et des langues anciennes. Accesat în .
  14. ↑ Spaëth, Valérie (). „Michel Bréal et Arsène Darmesteter : deux savants juifs face au langage, aux langues et au pouvoir (Michel Bréal și Arsène Darmesteter: doi savanți evrei în fața limbajului, a limbilor și a puterii)”. Langages (în franceză) (182): 25–39. Accesat în .
  15. ↑ „Le Choix d'une langue internationale (Alegerea unei limbi internaționale)”. La Revue de Paris (în franceză). 8 (14): 229–246. . Accesat în .
  16. ↑ „Quelques citations sur l'espéranto (Câteva citate despre esperanto)” (în franceză). Vortareto. Accesat în .
  17. ↑ „Le Choix d'une langue internationale (Alegerea unei limbi internaționale)”. La Revue de Paris (în franceză). 8 (14): 230. . Accesat în .
  18. ↑ Décimo, Marc; Fiala, Pierre (). „Michel Bréal, le marathon, l'olympisme et la paix (Michel Bréal, maratonul, olimpismul și pacea)”. Mots (în franceză) (76): 128. Accesat în .
  19. ↑ „Auguste Bréal” (în engleză). Christ's College Cambridge. Arhivat din original în . Accesat în .
  20. ↑ Lacoste, Jean (). „Autour du Luxembourg : Romain Rolland à Paris (În jurul Luxemburgului: Romain Rolland la Paris)”. Cahiers de Brèves (în franceză) (16): 15. Accesat în .
  21. ↑ Müller, Norbert. „The "Inventor" of the Marathon race: Michel Bréal (,,Inventorul" cursei de maraton: Michel Bréal)” (PDF). Journal of Olympic History (în engleză). 22 (3): 5–10. Accesat în .

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Bergounioux, Gabriel (). Michel Bréal et le sens de la sémantique (Michel Bréal și sensul semanticii) (în franceză). Orléans: Presses universitaires d'Orléans. 
  • Boutan, Pierre (). De l'enseignement des langues. Michel Bréal, linguiste et pédagogue (Despre predarea limbilor. Michel Bréal, lingvist și pedagog) (în franceză). Paris: Hatier. 
  • Décimo, Marc (). Michel Bréal (1832-1915) et les linguistes de son temps. Catalogue d'exposition (Michel Bréal (1832-1915) și lingviștii din timpul său. Catalog de expoziție) (în franceză). Orléans: Centre Charles Péguy. 
  • Décimo, Marc; Fiala, Pierre (). „Michel Bréal, le marathon, l'olympisme et la paix (Michel Bréal, maratonul, olimpismul și pacea)”. Mots (în franceză) (76): 127–135. Accesat în . 
  • Décimo, Marc (). Sciences et Pataphysique, t. II : Comment la linguistique vint à Paris – De Michel Bréal à Ferdinand de Saussure (Științe și patafizică, vol. II: Cum a venit lingvistica la Paris – De la Michel Bréal la Ferdinand de Saussure). Les Hétéroclites (în franceză). Dijon: Les Presses du réel. ISBN 978-2-84066-599-1. 
  • Desmet, Piet; Swiggers, Pierre (). De la grammaire comparée à la sémantique : Textes de Michel Bréal publiés entre 1864 et 1898 (De la gramatica comparată la semantică: Texte de Michel Bréal publicate între 1864 și 1898) (în franceză). Leuven-Paris: Peeters. 
  • Giessen, Hans W.; Lüger, Heinz-Helmut; Volz, Günther (). Michel Bréal – Grenzüberschreitende Signaturen (Michel Bréal – Semnături transfrontaliere). Landauer Schriften zur Kommunikations-und Kulturwissenschaft (în germană). 13. Landau: Verlag Empirische Pädagogik. 
  • Giessen, Hans W. (). Mythos Marathon. Von Herodot über Bréal bis zur Gegenwart (Mitul Maratonului. De la Herodot prin Bréal până în prezent). Landauer Schriften zur Kommunikations-und Kulturwissenschaft (în germană). 17. Landau: Verlag Empirische Pädagogik. ISBN 978-3-941320-46-8. 
  • Grossmann, Roland (). „Michel Bréal (1832-1915) : un homme des marches (Michel Bréal (1832-1915): un om al frontierelor)”. Mémoires de l'Académie nationale de Metz (în franceză): 221–241. 
  • Lüger, Heinz-Helmut; Giessen, Hans W.; Weigel, Bernard (). Entre la France et l'Allemagne : Michel Bréal, intellectuel engagé (Între Franța și Germania: Michel Bréal, intelectual angajat) (în franceză). Limoges: Lambert-Lucas. ISBN 978-2-35935-043-2. 
  • Giessen, Hans W.; Lüger, Heinz-Helmut (). „Michel Bréal, L'homme qui a inventé le Marathon (Michel Bréal, omul care a inventat maratonul)”. L’Olympisme, une invention moderne, un héritage antique. Catalogue de l’exposition au Louvre (în franceză). Paris: Editions du Louvre, Hazan: 26–33. ISBN 978-2-7541-1377-9. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Michel_Bréal&oldid=17856279