close
Eho kuatia retepýpe

Ásia

Vikipetãmegua
(Ojegueraha jey Asia guive)
Ásia
Image
Apekue 44 579 000 km²
Tapichakuéra 4 140 000 000 ava
Ava apekuére 92 ava/km²
Oikovéva ipype herotee Asiagua
Ñemohenda Kuarahyreike Ásia
Mbyte Ásia
Sivéria
Ñembykuarahyresẽ Asia
Kuarahyreike Asia
Tetãnguéra Ehecha jehaípe
Tetã hekosãso'ỹ Ehecha jehaípe
Tetã ndojekuaáva hekopete Ehecha jehaípe
Ñe'ẽ tendáre
Ehecha umi ñe'ẽnguéra Asia pegua.
Aravo UTC+2
UTC+12
Internet TLD .asia
Táva orekovéva tapicha Ehecha jehaípe

Asia ha'e upe yvyvusu tuichavéva ha oguerekovéva tapicha kuéra ipype opaite Yvóra pegua, tuichakue yvýre ha'e 44 sua km², oguereko hendápe 8,70 % opaite Yvy apekuégui, Asia ipype oikove 4 140 000 000 tapicha kuéra, oguereko ipype 61% opaita yvypóragui. Opyta yvate kuarahyresẽ Yvy pehẽnguére, upe paraguasu Ártiko, yvate gotyo ojejuhúva, upe paraguasu Índiko, ñemby gotyo ojejuhúva. Ijerére ojejuhu, kuarahyreike gotyo, umi yvyty Urales, ha kuarahyresẽ gotyo, upe paraguasu Py'aguapy.

Oñemohendávo hekopete umi yvyvusu, Ásia ha Európa imohechaukapy napeteĩri hekoteére ha hembiasakuére. Yvýre jehechakuaa, ojekuaa umíva mokõi yvyvusu ha'e hína peteĩnte, hérava Eurásia. Áfrika iñembojoajupy Eurásia ndive avei, upe ypo'i Suez rupive, upévare ikatu ojekuaa umíva mbohapy yvyvusu Európa, Ásia ha Áfrika ipeteĩva, yvyvusu guasu, hérava Eurafrásia.

Umi mba'e omboja'óva Ásia ha Európa ha'e umi yvyty Urales, pe ysyry Ural, pe para Káspio, pe yvytyrysýi Káukaso, pe para Hũ ha umi ypo'i Bósforo ha Dardanelos.[1]

Asia ñe'ẽnguéra

[jehaijey | emoambue kuatia reñoiha]

Ásiape oñeñe'ẽ amo 2000 ñe'ẽ rupi, oñemohendáva heta ñe'ẽmbo'e atýpe, oĩ ojejuhúva Asiagua yvyrusúpente ambue ombojoaju aja upe yvyguasu oĩva arapýpe ndive. Oñemohenda rire ñe'ẽnguéra ikatúva atýpe, oĩ heta ambue ikatu'ỹva ojejuhu ijoguaha, techapyrãrõ hapõñe'ẽ, koreañe'ẽ, aínu térã guíliai ñe'ẽ.

Papapy ñe'ẽ ha oñe'ẽvare, Asiagua yvyvusu heko joavyvéva. Jajuhu ñe'ẽ oñe'ẽva pahaguére, oĩmimíva Sivériape, ha ñe'ẽ oñeñe'ẽvéva arapýpere chinañe'ẽ térã hindi. Jajesapysova'erã po ñe'ẽ oñeñe'ẽvéva arapýpere, mbohapy – chíno, hindi ha vengali ñe'ẽ – Asiagua.

Tetãnguéra ha ambuéva

[jehaijey | emoambue kuatia reñoiha]

Iñemohendáva ONU rembiapo yvy ñemohendáre.

Tetã héra[2] ha
ambuéva, ipoyvi avei
Tuichakue
(km²)
Ava
(1 jasypokõi 2008 est.)
Ava tetã ituichakuére
(km² rupive)
Tavusu
Mbyte Asia:
Image Kasahitã[3] 2.724.927 15.666.533 5,7 Astaná
Image Kirigitã 198.500 5.356.869 24,3 Biskek
Image Tajikitã 143.100 7.211.884 47,0 Dusambé
Image Tuykomenitã 488.100 5.179.573 9,6 Asjabad
Image Uvekitã 447.400 28.268.441 57,1 Taskent
Kuarahyresẽ Asia:
Image Chína[4] 9.640.821 1.322.044.605 134,0 Pekín
Image Yvate Koréa 120.540 23.479.095 184,4 Pionyang
Image Ñemby Koréa 98.480 49.232.844 490,7 Seúl
Image Hapõ 377.835 127.288,628 336,1 Tokio
Image Mongólia 1.565.000 2.996.082 1,7 Ulán Bator
Image Taiuã[5] 35.980 22.920.946 626,7 Taipéi
Ñembykuarahyresẽ Asia:[6]
Image Mburunéi 5.770 381.371 66,1 Bandar Seri Begawan
Image Miama 676.578 47.758.224 70,3 Naipyidó[7]
Image Kambója[8] 181.035 13.388.910 74 Nom Pen
Image Filipína 300.000 92.681.453 308,9 Manila
Image Indonésia[9] 1.919.440 230.512.000 120,1 Yakarta
Image Láo 236.800 6.677.534 28,2 Vientián
Image Malásia 329.847 27.780.000 84,2 Kuala Lumpur
Image Singapúra 704 4.608.167 6.545,7 Singapur
Image Tailándia 514.000 65.493.298 127,4 Bangkok
Image Vienã 331.690 86.116.559 259,6 Hanói


Ñemby Asia:
Image Ahyganitã 647.500 32.738.775 42,9 Kabul
Image Vangalande 147.570 153.546.901 1040,5 Daca
Image Vutã 38.394 682.321 17,8 Thimphu
Image Índia[10] 3.287.263 1.147.995.226 349,2 Nueva Delhi
Image Irã 1.648.195 70.472.846 42,8 Teherán
Image Mayndíva 300 379.174 1.263,3 Malé
Image Nepal 147.181 29.519.114 200,5 Katmandú
Image Pakitã 803.940 167.762.049 208,7 Islamabad
Image Seilãu 65.610 21.128.773 322,0 Colombo
Kuarahyreike Asia:
Image Arávia Saudíta 1.960.582 23.513.330 12,0 Riad
Image Varéĩ 665 718.306 987,1 Manama
Image Katára 11.437 928.635 69,4 Doha
Image Arávia Emiráto Joapykuéra 82.880 4.621.399 29,5 Abu Dabi
Image Irak 437.072 28.221.181 54,9 Bagdad
Image Israel 20.770 7.112.359 290,3 Jerusalén[11]
Image Horytáña 92.300 6.198.677 57,5 Amán
Image Kuáite 17.820 2.596.561 118,5 Kuwait City
Image Lívano 10.452 3.971.941 353,6 Beirut
Image Omã 212.460 3.311.640 12,8 Mascate
Image Síria 185.180 19.747.586 92,6 Damasco
Image Tuykía 783.562 72.561.312 92,6 Ankara
Image Jemẽ 527.970 23.013.376 35,4 Saná
Opaite 43.810.582 4.162.966.086 89,07
  1. Microsoft® Encarta® Online Encyclopea 2007. «"Europe"Archive copy». Archivado desde el original, el 2007-12-142009-10-28. Ojehechákuri árape: 27-12-20072014-09-08.
  2.   Regiones continentales como en Categorizaciones de la ONU (mapa), excepto 12. Según la definición, varios territorios citados más abajo (notas 6, 11-13, 15, 17-19, 21-23) pueden estar en Asia y Europa, África, u Oseanía.
  3.   Kazajistán es considerado a veces un país transcontinental en Asia Central y Europa Oriental; los datos de población y área son sólo para la porción asiática.
  4.   A la República Popular China se le conoce comúnmente como "China", la cual abarca la entidad y civilización del mismo nombre. Los datos dados son sólo para China continental y no incluyen a Hong Kong, Macao y Taiwán.
  5.   Los datos son para el área bajo control del estado, Taiwán, comúnmente llamado Taiwán. Reclamado entero por la República Popular China; véase estatus político de Taiwán.
  6.   No incluye Isla de Navidad ni las Islas Cocos (territorios externos australianos en el Océano Índico, al suroeste de Indonesia).
  7.   La capital administrativa de Birmania (Myanmar) se movió oficialmente de Rangún a un campo militar justo al oeste de Pyinmana el 6 de noviembre de 2005.
  8. «General Population Census of Cambodia 2008 - Provisional population totals, National Institute of Statistics, Ministry of Planning, released 3rd September, 2008» (PDF). Ojehechákuri árape: 01-06-2010.
  9.   Indonesia es a menudo considerada un país transcontinental en Asia del Sudeste y Oceanía; los datos no incluyen Irian Jaya ni las islas Maluku, frequentemente consideradas parte de Oceanía (Melanesia/Australasia).
  10.   Incluye Jammu y Cachemira, un territorio disputado entre India, Pakistán y China.
  11.   En 1980, Jerusalén fue declarada la capital unida de Israel, después de la anexión de Jerusalén Este tras la Guerra de los Seis Días. Las Naciones Unidas y muchos países no reconocen esta anexión, y la mayoría de países mantienen sus embajadas en Tel Aviv en su lugar.