Ce consecințe poate avea tăierea drastică sau eliminarea subvențiilor pentru partide. „Am prins perioada când partidele funcționau cu bani negri”

Guvernul Bolojan a căzut de acord cu privire la reducerea subvențiilor acordate de la stat partidelor cu 40%, raportat la anul electoral 2024, în contextul discuțiilor legate de tăierea cheltuielilor pentru combaterea deficitului bugetar. Subiectul subvențiilor pentru partide a fost intens discutat în contextul „risipei bugetare” care a adus România în situația economică actuală, susține guvernarea, iar opinia publică și presa s-au arătat nemulțumite de acest „răsfăț” de care beneficiază partidele, în timp ce bugetarii și alte categorii sunt afectate de austeritate.

Unii vorbesc despre diminuarea drastică a subvențiilor pentru partide, în contextul în care acestea au avut o creștere importantă în ultimii ani, iar alții vor chiar eliminarea acestora. Blocul Național Sindical, de exemplu, propune ca aceste subvenții de la stat să fie acordate doar în anii în care România respectă țintele de deficit bugetar stabilite la nivel european.

Reducerea drastică sau chiar eliminarea acestor subvenții ridică probleme serioase în ceea ce privește finanțarea transparentă a partidelor, mai ales în ani electorali. Subvenționarea de la stat a fost adoptată tocmai pentru a preveni partidele din a apela la finanțare din partea unor grupuri de interese sau din partea domeniului privat, în schimbul unor tratamente preferențiale la Guvernare acordate acestor entități.

Consultantul politic Adrian Zăbavă povestește că a prins vremurile în care partidele funcționau mai mult cu „bani negri”, iar legea de finanțare de la buget a partidelor a fost „un lucru bun”.

„Din postura mea de consultant politic, am prins ambele vremuri. Am prins și perioada în care campaniile electorale, partidele și politicienii în afara campaniilor electorale funcționau mai mult cu bani negri decât cu bani la vedere. Asta pentru că nu exista această lege de finanțare a partidelor de la stat. Deci, după părerea mea, a unui profesionist din domeniul comunicării politice, care se intersectează cu aceste fonduri ale partidelor într-un fel sau altul, pot spune că acea lege de finanțare a partidelor a fost un lucru bun”, afirmă consultantul politic.

Consultantul precizează că această creștere exponențială a subvențiilor pentru partide, de cealaltă parte, nu este un lucru la fel de bun.

„Unu, nivelul finanțării partidelor a crescut excesiv de mult în comparație cu alte lucruri ce țin de finanțare de la stat. Comparația e evidentă și acum. Cred că nivelul actual la care au ajuns finanțările partidelor este cel puțin imoral, după părerea mea. Doi la mână, din păcate, aceste mari finanțări de la stat pentru partide nu au adus o profesionalizare a partidelor și o profesionalizare a clasei politice”, remarcă Adrian Zăbavă.

Specialistul spera ca prin transparentizarea finanțării partidelor politice și profesionalizarea clasei politice, prin consultanță, precum și comunicarea politică să se îmbunătățească.

„Aș fi băgat mâna în foc că asta s-ar întâmpla dacă ar exista bani la vedere și fonduri pe care partidele și politicienii să se poată baza, atât în campanie electorală, cât și în afara lor. Dar acest lucru nu s-a văzut după părerea mea, în ciuda sumelor, repet, excesiv de mari. Nivelul acestora, după părerea mea, e cel puțin imoral astăzi.

Acesta remarcă faptul că, deși legea campaniei electorale s-a înăsprit, mai ales în privința afișajului stradal, iar partidele nu mai pot face campanii la scara la care o făceau înainte, alte costuri de campanie au crescut, mai ales în online.

„Peste tot în lume, sumele necesare campaniilor electorale au crescut și înclin să cred că a crescut și nivelul sumelor necesare pentru a putea ajunge la electorat, la categorii, la segmente, cum îți poți duce mesajul și așa mai departe. Chiar dacă, cel puțin în campania electorală, multe aspecte s-au limitat drastic, alt lucru care reprezintă o anomalie și care, la un moment dat, chiar dacă nu reprezintă astăzi o urgență, dată fiind situația în care se află țara noastră, va trebui să fie modificat prin lege, e o anomalie născută odată cu modificarea legii electorale. Faptul că poți face mai multe chestiuni ce țin de marketing politic și electoral înainte să înceapă campania oficială decât poți să faci în campania oficială de 30 de zile”, explică specialistul.

Politologul Cristian Pîrvulescu consideră că discuția din spațiul public legată de subvențiile pentru partide constituie o temă populistă, în contextul în care sunt diferențe între subvențiile din anii electorali față de anii neelectorali.

„Deci, practic, într-un an neelectoral subvenția este jumătate. Subvenția a crescut după 2014, se poate discuta despre suma care este calculată din buget, 0,01% din buget, dar a trece la subvenție privată în condițiile în care și așa vedem că interesele private sunt mult mai bine reprezentate decât cele publice, înseamnă a crește dependența partidelor politice de fonduri private, ceea ce este cât se poate de grav, iar America ne demonstrează cu prisosință”, explică politologul.

Cristian Pîrvulescu evidențiază modul în care Donald Trump a câștigat alegerile din SUA cu sprijin din Silicon Valley, în special din partea lui Elon Musk.

„E un principiu care funcționează în Europa, acela al finanțării publice a partidelor. Cuantumul finanțării poate să fie discutat, dar partidele nu trebuie nici suprafinanțate, nici subfinanțate. Ele trebuie să fie finanțate în funcție de importanța pe care o au și există două tipuri de finanțare, o finanțare de bază și o finanțare forfetară, în funcție de numărul de parlamentari. Nici măcar nu am inovat aici. N-am făcut altceva decât să luăm din alte părți”, precizează profesorul Pîrvulescu.

Cristian Pîrvulescu evidențiază că singurele modalități prin care se pot economisi bani importanți la buget sunt reducerea investițiilor, ceea ce nu este indicat, și prin creșterea încasărilor la buget, dar subliniază că o creștere a TVA este o măsură riscantă.

Politologul spune că se pot crește exigențele, când vine vorba despre acordarea subvențiilor de partid, dar reducerea drastică a acestora nu este o soluție.

Mai ajunge Sorin Grindeanu la rotativă ca posibilă variantă de premier dacă nu respectă protocolul? Analist: „PSD are două opțiuni”

În iunie 2025, liderii PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale au semnat un acord politic al coaliției de guvernare. Art. 4 din acest act stipulează că formațiunile politice...

De ce a fost dezgropat scandalul fotografiilor din campania din 2025 și care sunt consecințele pentru Nicușor Dan. „Mai lipsește să aflăm cine l-a trimis pe Geoană la Vântu în 2009”

Pe 1 mai 2025, înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, Elena Lasconi publica pe pagina sa de Facebook mai multe fotografii care i-ar fi înfățișat pe Nicușor Dan, Victor Ponta și...