Hong Kong
| Hong Kong | |||||
| Regiunea Administrativă Specială Hong Kong a Republicii Populare Chineze 中華人民共和國香港特別行政區 (chineză) Jūng'wàh Yàhnmàhn Guhng'wòhgwok Hēunggóng Dahkbiht Hàhngjingkēui (cantoneză) Hong Kong Special Administrative Region of the People's Republic of China (engleză) | |||||
| |||||
Imn: Marșul Voluntarilor (義勇軍進行曲) | |||||
| |||||
| Geografie | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Suprafață | |||||
| - totală | 1.104 km² (locul 179) | ||||
| Apă (%) | 4,58 | ||||
| Cel mai înalt punct | Tai Mo Shan[*] (957 m) | ||||
| Vecini | Guangdong Shenzhen Zhuhai[*] | ||||
| Fus orar | HKT (UTC+8) | ||||
| Populație | |||||
| Densitate | 6.544 loc/km² | ||||
| - Estimare 2014 | 7.234.800[1] (locul 100) | ||||
| - Estimare 2021 | 7.413.070 | ||||
| Limbi oficiale | limbă regională - cantoneza | ||||
| Guvernare | |||||
| Șeful executivului | John Lee | ||||
| Secretarul justiției | Paul Lam | ||||
| Legislativ | Consiliul legislativ | ||||
| Religie oficială | Budism (21,3%) Taoism (14,2%) Creștinism (11,8%) Islam (3,1%) Altele (49,6%) | ||||
| Capitala | Victoria ("de facto") (Cunoscut ca și Central, din 1997) | ||||
| Istorie | |||||
| Tratatul de la Nanking | 29 august 1842 | ||||
| Convenția de la Beijing | 18 octombrie 1860 | ||||
| A doua convenție de la Beijing | 1 iulie 1898 | ||||
| Ocupația japoneză | 25 decembrie 1941 – 15 august 1945 | ||||
| Transferul suveranității de la Regatul Unit | 1 iulie 1997 | ||||
| Economie | |||||
| PIB (PPC) | 2025 | ||||
| - Total | ▲ 594.533 miliarde $[2] (locul 50) | ||||
| - Pe cap de locuitor | ▲ 78.919 $[2] (locul 18) | ||||
| PIB (nominal) | 2025 | ||||
| - Total | ▲ 428.233 miliarde $[2] (locul 39) | ||||
| - Pe cap de locuitor | (locul 20)▲ 56.844 $[2] | ||||
| Gini (2024) | 45.7[3] (mediu) | ||||
| IDU (2023) | 0.955 (foarte înalt) (locul 8) | ||||
| Monedă | Dollar de Hong Kong (HKD) | ||||
| Coduri și identificatori | |||||
| Cod CIO | HKG | ||||
| Prefix telefonic | +852 | ||||
| ISO 3166-2 | HK | ||||
| Domeniu Internet | |||||
| Prezență online | |||||
| site web oficial cont X Foursquare City Guide hasthtag | |||||
| Modifică date / text | |||||
Hong Kong (în chineză: 香港; pronunția numelui în cantoneză: [hœ́ːŋ.kɔ̌ːŋ]), cunoscut oficial ca Regiunea Administrativă Specială Hong Kong a Republicii Populare Chineze (în chineză: 中華人民共和國香港特別行政區), este o regiune autonomă de pe coasta de sud a Republicii Populare Chineze, înconjurată geografic pe 3/4 de Delta Fluviului Perlelor și de Marea Chinei de Sud.[4]
De-a lungul anilor, poziția geografică și legăturile comerciale au transformat Hong Kong-ul într-o mare metropolă. Orașul a devenit unul dintre cele mai mari porturi din lume, centru comercial și financiar de prim rang în lume, având o populație de 7 milioane de locuitori.
În pofida unei clime foarte calde și umede, turistul care se aventurează pe străzile acestui oraș va rămâne impresionat de ritmul de viață alert al acestui oraș, întâlnind la tot pasul clădiri moderne și foarte înalte, aici aflându-se una dintre cele mai înalte clădiri din Asia.
În acest oraș se află aeroportul cu cel mai mare trafic din Asia, Aeroportul Internațional din Hong Kong, cu un trafic de 47 de milioane de pasageri și 4,12 milioane de tone de mărfuri în 2007. Ale cărui piste sunt efectiv construite pe mare. Traficul maritim este incredibil de dens, apele golfului nefiind niciodată lipsite de valuri, chiar dacă nu adie nici măcar o boare de vânt. Are multe instituții de învățământ, printre care și Universitatea din Hong Kong (1911).
Conform unei analize publicate de Culture Trip în 2016, face parte din primele zece cele mai moderne orașe din lume.[5] În același an, Hong Kong se afla pe locul 2 în lume (după New York) ca număr de miliardari. Astfel, 68 de miliardari dețin o avere cumulată de 261,3 miliarde dolari americani, cel mai bogat om de afaceri din oraș fiind Li Ka-shing (27,1 miliarde dolari).[6]
Etimologie
[modificare | modificare sursă]Numele teritoriului, romanizat pentru prima dată ca „He-Ong-Kong” în 1780,[7] se referea inițial la o mică intrare în mare situată între insula Aberdeen și coasta de sud a insulei Hong Kong. Aberdeen a fost un punct inițial de contact între marinarii britanici și pescarii locali.[8] Deși originea exactă a numelui romanizat este necunoscută, se consideră în general că este o redare fonetică timpurie a expresiei cantoneze (sau cantoneze Tanka) hēung góng. Numele se traduce prin „port parfumat” sau „port de tămâie”.[9][10][11] „Parfumat” poate face referire la gustul dulce al apei dulci care se varsă în port din râul Perlelor sau la mirosul provenit de la fabricile de tămâie de pe coasta de nord a Kowloonului. Tămâia era depozitată lângă portul Aberdeen pentru export, înainte ca portul Victoria să fie dezvoltat.[11] Sir John Davis (al doilea guvernator colonial) a propus o altă origine; Davis a afirmat că numele provine de la „Hoong-keang” („torent roșu”), reflectând culoarea solului peste care curgea o cascadă de pe insulă.[12]
Numele simplificat Hong Kong era folosit frecvent până în 1810.[13] Numele era, de asemenea, scris în mod obișnuit ca un singur cuvânt, Hongkong, până în 1926, când guvernul a adoptat oficial varianta cu două cuvinte.[14] Unele corporații înființate în perioada timpurie colonială păstrează și astăzi această formă, inclusiv Hongkong Land, Hongkong Electric Company, Hongkong and Shanghai Hotels și Hongkong and Shanghai Banking Corporation (HSBC).
Istorie
[modificare | modificare sursă]Vezi și secțiunea: Hong Kong-ul britanic
În 1842, Marea Britanie a obținut de la împăratul Chinei controlul unei insule, pe nume Hong Kong, în scopul de a construi un port pentru navele lor de comerț.
În 1898, Marea Britanie a încheiat un tratat cu China prin care li s-a acordat concesionarea pe 99 de ani a insulei și a câtorva zone din împrejurul ei.
Hong Kong-ul a fost ocupat de Japonia timp de aproape patru ani înainte ca britanicii să reia controlul pe 30 august 1945.
În 1997, teritoriul a fost retrocedat guvernului de la Peking. Această regiune beneficiază de autonomie politică, durând 50 de ani, în baza "Legii fundamentale a regiunii administrative speciale Hong Kong" (un fel de Constituție), adoptată în 1997, în urma semnării unui tratat sino-britanic din 1984.
Autonomia acestei regiuni a luat sfârșit mult mai devreme, când consiliul legislativ regional, la presiunea Pekingului, a adoptat "Legea siguranței naționale pentru Hong Kong", modificând astfel art. 23 din Constituția locală, ce a intrat în vigoare în iunie 2020. În acest fel, nu numai că China și-a încălcat promisiunea făcută Marii Britanii prin tratatul semnat mai devreme, dar a mai stricat aici, dar și-n Macao sistemul "o țară, două sisteme". [15] [16] [17]
Geografie
[modificare | modificare sursă]Hong Kong este situat în partea de sud a Chinei, se invecineaza cu Marea Chinei de Sud și China. Suprafața totală a țării este de 1.104 km2. Clima este tropical musonică. Vremea este rece și umedă iarna, cald și ploios din primăvară până în vară, cald și soare, toamna. Altitudinea minimă este Marea Chinei de Sud – 0 m; altitudinea maximă este Tai Mo Shan – 958 m. Terenul arabil reprezintă 5,05%, culturile permanente sunt 1,01%, altele: 93,94%
Terenul nedezvoltat este deluros spre muntos, cu teren plat minim și constă în mare parte din pajiști, păduri, arbuști sau terenuri agricole. Aproximativ 40% din suprafața rămasă este reprezentată de parcuri rurale și rezervații naturale. Teritoriul are un ecosistem divers; peste 3.000 de specii de plante vasculare se găsesc în regiune (dintre care 300 sunt originare din Hong Kong) și mii de specii de insecte, păsări și specii marine.[18]
Climă
[modificare | modificare sursă]| Date climatice pentru Hong Kong (Observatorul din Hong Kong) | |||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Luna | Ian | Feb | Mar | Apr | Mai | Iun | Iul | Aug | Sep | Oct | Nov | Dec | Anual |
| Maxima medie °C (°F) | 18.6 (65,5) |
18.9 (66) |
21.4 (70,5) |
25.0 (77) |
28.4 (83,1) |
30.2 (86,4) |
31.4 (88,5) |
31.1 (88) |
30.1 (86,2) |
27.8 (82) |
24.1 (75,4) |
20.2 (68,4) |
25,6 (78,1) |
| Media zilnică °C (°F) | 16.3 (61,3) |
16.8 (62,2) |
19.1 (66,4) |
22.6 (72,7) |
25.9 (78,6) |
27.9 (82,2) |
28.8 (83,8) |
28.6 (83,5) |
27.7 (81,9) |
25.5 (77,9) |
21.8 (71,2) |
17.9 (64,2) |
23,24 (73,84) |
| Minima medie °C (°F) | 14.5 (58,1) |
15.0 (59) |
17.2 (63) |
20.8 (69,4) |
24.1 (75,4) |
26.2 (79,2) |
26.8 (80,2) |
26.6 (79,9) |
25.8 (78,4) |
23.7 (74,7) |
19.8 (67,6) |
15.9 (60,6) |
21,4 (70,5) |
| Minima istorică °C (°F) | 0.0 (32) |
2.4 (36,3) |
4.8 (40,6) |
9.9 (49,8) |
15.4 (59,7) |
19.2 (66,6) |
21.7 (71,1) |
21.6 (70,9) |
18.4 (65,1) |
13.5 (56,3) |
6.5 (43,7) |
4.3 (39,7) |
0,0 (32) |
| Ploaie mm (inches) | 24.7 (0.972) |
54.4 (2.142) |
82.2 (3.236) |
174.7 (6.878) |
304.7 (11.996) |
456.1 (17.957) |
376.5 (14.823) |
432.2 (17.016) |
327.6 (12.898) |
100.9 (3.972) |
37.6 (1.48) |
26.8 (1.055) |
2.398,4 (94,425) |
| Umiditate [%] | 74 | 80 | 82 | 83 | 83 | 82 | 81 | 81 | 78 | 73 | 71 | 69 | 78,0 |
| Nr. mediu de zile ploioase (≥ 0.1 mm) | 5.37 | 9.07 | 10.90 | 12.00 | 14.67 | 19.07 | 17.60 | 16.93 | 14.67 | 7.43 | 5.47 | 4.47 | 137,65 |
| Ore însorite | 143.0 | 94.2 | 90.8 | 101.7 | 140.4 | 146.1 | 212.0 | 188.9 | 172.3 | 193.9 | 180.1 | 172.2 | 1.835,6 |
| Sursă: Observatorul din Hong Kong (normale 1981–2010, extreme 1884–1939 și 1947–prezent)[19][20] | |||||||||||||
Guvern și Politică
[modificare | modificare sursă]


Conformitate cu Declarația Comună Sino-Britanică și cu principiul de bază al politicii „o țară, două sisteme”, Hong Kong dispune de „un grad înalt de autonomie ca regiune administrativă specială în toate domeniile, cu excepția apărării și a politicii externe”. Declarația stipulează că regiunea își menține sistemul economic capitalist și garantează drepturile și libertățile populației sale pentru cel puțin 50 de ani după predarea din 1997. Garanțiile privind autonomia teritoriului și drepturile individuale și libertățile sunt consacrate în Constituție, respectiv în Legea Fundamentală a Hong Kong-ului, care descrie sistemul de guvernare al Regiunii Administrative Speciale Hong Kong, dar care este supusă interpretării Comitetului Permanent al Congresului Național al Poporului.
Pilonii principali ai guvernării sunt Consiliul Executiv și Consiliul Legislativ, serviciul public și sistemul judiciar. Consiliul Executiv este condus de Șeful Executivului, care este ales prin vot indirect de către Comisia Electorală și apoi numit de Guvernul Popular Central. Serviciul public este un organ politic neutru, care implementează politicile și furnizează servicii guvernamentale. Consiliul Legislativ are 90 de membri. Judecătorii sunt numiți de Șeful Executivului la recomandarea unei comisii independente.
Delegația autorităților regionale își are Birou la Peking, începând din 1999. Autoritățile R.P. China sunt, la rândul lor, reprezentate de un Birou de legătură, începând din 2000, la Hong Kong. Biroul de legătură e subordonat Ministerului chinez pentru afacerile din Hong Kong și din Macao. Controlul chinezilor asupra regiunii Hong Kong e asigurat de o garnizoană, adusă, din 1997, de așa-zisa Armată de Eliberare a Poporului.
Organizare administrativ-teritorială
[modificare | modificare sursă]| Raion | Locuitori | Întindere
(kmp) |
Densitate
(loc./kmp) |
Regiune | |
|---|---|---|---|---|---|
| în limba engleză | în chineza tradițională | ||||
| Central and Western | 中西區 | 244.600 | 12,44 | 19.983,92 | Insula Hong Kong |
| Eastern | 東區 | 574.500 | 18,56 | 31.217,67 | |
| Southern | 南區 | 269.200 | 38,85 | 6.962,68 | |
| Wan Chai | 灣仔區 | 150.900 | 9,83 | 15.300,1 | |
| Sham Shui Po | 深水埗區 | 390.600 | 9,35 | 41.529,41 | Kowloon |
| Kowloon City | 九龍城區 | 405.400 | 10,02 | 40.194,7 | |
| Kwun Tong | 觀塘區 | 641.100 | 11,27 | 56.779,05 | |
| Wong Tai Sin | 黃大仙區 | 426.200 | 9,3 | 45.645,16 | |
| Yau Tsim Mong | 油尖旺區 | 318.100 | 6,99 | 44.864,09 | |
| Islands | 離島區 | 146.900 | 175,12 | 825,14 | Noile Teritorii |
| Kwai Tsing | 葵青區 | 507.100 | 23,34 | 21.503,86 | |
| North | 北區 | 310.800 | 136,61 | 2.220,19 | |
| Sai Kung | 西貢區 | 448.600 | 129,65 | 3.460,08 | |
| Sha Tin | 沙田區 | 648.200 | 68,71 | 9.433,85 | |
| Tai Po | 大埔區 | 307.100 | 136,15 | 2.220,35 | |
| Tsuen Wan | 荃灣區 | 303.600 | 61,71 | 4.887,38 | |
| Tuen Mun | 屯門區 | 495.900 | 82,89 | 5.889,38 | |
| Yuen Long | 元朗區 | 607.200 | 138,46 | 4.297,99 | |
Populație
[modificare | modificare sursă]În prezent (2014), Hong Kong are o populație de 7.150.000. Principalele grupuri etnice sunt: chinezi han 95%; filipinezi 1,6%; indonezieni 1,3%; alții 2,1%.
Religia principală este budismul (combinat cu alte religii populare) – 90%, a doua religie este creștinismul (10%).
Limbile cele mai importante sunt: cantoneza 90,8%, engleza 2,8%, mandarina 0,9%, alte dialecte chineze 4,4%, alte limbi 1,1%.
Speranța de viață la naștere este de 79,39 ani la bărbați și 85,05 ani la femei.
Rata fertilității este de 1,09 copii/femeie. Rata natalității: 9,38‰ (printre cele mai mici din lume); rata mortalității: 6,93‰.
Structura pe vârste: 0-14 ani la 11,6% (431.728 bărbați/ 394.898 femei), 15-64 ani la 74,8% (2.573.929 bărbați/ 2.757.095 femei), 65 ani și peste la 13,5% (452.278 bărbați/ 512.580 femei).
Economie
[modificare | modificare sursă]
Hong Kong este unul dintre cele mai mari centre economice și financiare din lume. Hong Kong are o economie de piață liberă, depinde foarte mult de comerțul internațional și finanțe – valoarea bunurilor și serviciilor comerciale, inclusiv cota semnificativă de exporturi, este de aproximativ patru ori PIB-ului. Resurselor naturale ale Hong Kong-ului sunt limitate, și a produselor alimentare și materii prime trebuie să fie importate. Este un important centru pentru comerțul internațional și finanțe, cu una dintre cele mai mari concentrații din regiunea Asia-Pacific, fiind unul dintre "Cei patru tigri asiatici". Hong Kong continuă să lege moneda sa strâns de dolarul american, menținând un aranjament stabilit în 1983. China a fost, mult timp, cel mai mare partener comercial al Hong Kong-ului, reprezentând aproximativ jumătate din exporturile Hong Kong-ului. Activitatea agricolă a Hong Kong-ului contribuie cu doar 0,1% la PIB. PIB-ul pe cap de locuitor din Hong Kong este de 49.800 dolari. Rata de creștere economică a fost de 5% în 2011. Paritatea puterii de cumpărare a fost de 355 miliarde de dolari americani în 2011. Sectoarele economice sunt: agricultura 0,1%; industria 6,8%; servicii 93,2%. Forța de muncă este de 3.703.000 persoane. Rata șomajului este 3,4%, iar rata inflației este de 5,3%. Exporturile au fost de 427 miliarde dolari în 2011. Principalele produse exportate sunt: mașini și aparate electrice, textile, îmbrăcăminte, încălțăminte, ceasuri, jucării, materiale plastice și pietre prețioase. Principali parteneri la export sunt: China 52,4%, SUA 9,9%, Japonia 4%. Importurile au fost de 482 miliarde dolari în 2011. Principalele mărfuri importate sunt: materii prime și semifabricate, bunuri de consum, bunuri de capital, produse alimentare, combustibil. Principali parteneri la import sunt: China 44,9%, Japonia 8,9%, Taiwan 7,5%, SUA 4,9%.
Comunicații și transporturi
[modificare | modificare sursă]
Hong Kong are printre cele mai dezvoltate comunicații și transporturi din Asia. Numărul de utilizatori de internet este de 4.873.000, iar de telefoane mobile este 1.341.600. Hong Kong are 2 aeroporturi (printre cele mai mari din lume) și 9 heliporturi.
Cultură
[modificare | modificare sursă]Cultura din Hong Kong este caracterizată ca un hibrid între cultura estică și cea vestică. Valorile tradiționale chinezești, care pun accent pe familie și educație, se îmbină cu idealurile occidentale, inclusiv libertatea economică și supremația legii. Deși marea majoritate a populației este de etnie chineză, Hong Kong a dezvoltat o identitate distinctă. Teritoriul s-a diferențiat de continent prin lunga perioadă de administrație colonială și prin ritmul diferit de dezvoltare economică, socială și culturală. Cultura mainstream provine din imigranții originari din diverse părți ale Chinei; ulterior, aceasta a fost influențată de educația în stil britanic, de un sistem politic separat și de dezvoltarea rapidă a teritoriului în a doua jumătate a secolului XX. Majoritatea migranților din acea epocă au fugit de sărăcie și război, ceea ce se reflectă în atitudinea predominantă față de bogăție; locuitorii din Hong Kong tind să lege imaginea de sine și luarea deciziilor de beneficii materiale. Sentimentul de identitate locală al rezidenților a crescut după predarea teritoriului: un sondaj din decembrie 2022 a arătat că 32% dintre respondenți se identificau ca „Hongkongers”, 34,1% ca „Hongkongers în China”, 45,9% pretindeau o „identitate mixtă”, 20,5% se identificau ca „chinezi” și 11,9% ca „chinezi în Hong Kong”.[21]
Cinematografia din Hong Kong
[modificare | modificare sursă]Vezi și: Listă de filme cu acțiunea desfășurându-se la Hong Kong
Personalități
[modificare | modificare sursă]- Bruce Lee (1940-1973), actor sino-american
- Jackie Chan (n. 1954), actor, regizor de filme și maestru de arte marțiale sino-american
- Wong Kar-wai (n. 1958), regizor;
- Stephen Chow (n. 1959), episcop catolic chinez;
- Stephen Chow (n. 1962), actor chinez;
- Romola Garai (n. 1982), actriță britanică
- Tony Leung ("Big Tony") [n. 1958], actor
- Tony Leung ("Little Tony") [n. 1962], actor și cântăreț
- Aaron Kwok (n. 1965), actor și șofer de raliu
- Maggie Cheung (n. 1964), actriță
- Sammul Chan (n. 1978), actor și cântăreț
- Charmaine Sheh (n. 1975), actriță și fotomodel
- Donnie Yen (n. 1963), actor, regizor de filme și maestru de arte marțiale
- Jackson Wang (n. 1994), rapper chinez
Galerie
[modificare | modificare sursă]- Centrul internațional de finanțe
- Turnul Băncii Chinei
- Aleea Vedetelor
- Tramvaiul supraetajat din Hong Kong
- Clădiri rezidențiale în Cheung Sha Wan (raionul Sham Shui Po)
- Clădirea Monster, un grup faimos de clădiri rezidențiale din Quarry Bay
- Universitatea din Hong Kong
- Universitatea Chineză din Hong Kong
- Universitatea de Știință și Tehnologie din Hong Kong
- Metropola Hong Kong, noaptea
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Mid-year Population for 2014”. Census and Statistics Department (Hong Kong). .
- 1 2 3 4 „IMF DataMapper: Hong Kong”. International Monetary Fund. . Accesat în .
- ↑ Household Income Distribution 2021, p. 5.
- ↑ „Geography and Climate, Hong Kong” (PDF). Departamentul de statistici și recensământ, guvernul Hong Kong. Accesat în .
- ↑ „The 10 Most Modern Cities in the World”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ [Li Ka-shing (27,1 miliarde dolari) Top 10 – Orașele miliardarilor, în 2016]
- ↑ Empson 1992, p. 94. .
- ↑ Bishop & Roberts 1997, p. 218. .
- ↑ „Aquilaria sinensis and origin of the name of Hong Kong”. Hong Kong Herbarium. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Carroll 2007, p. 1.
- 1 2 Room 2005, p. 168. .
- ↑ Davis 1841, p. 6. .
- ↑ Empson 1992, p. 96. .
- ↑ Hong Kong Government Gazette 1926. , No. 479.
- ↑ Fu, Eva (). „Legea "securității naționale" pentru Hong Kong - Partidul omoară gâsca cu ouă de aur”. The Epoch Times - Romania. Accesat în .
- ↑ A.P. (). „Partidul Comunist Chinez începe să instaureze dictatura comunistă în Hong Kong. Congresul-marionetă votează legea securității”. The Epoch Times - Romania. Accesat în .
- ↑ A.P. (). „Marea Britanie suspendă pe termen nedefinit tratatul de extrădare cu Hong Kong”. The Epoch Times - Romania. Accesat în .
- ↑ „The Natural Environment, Plants & Animals in Hong Kong”. Hong Kong Government. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Monthly Meteorological Normals for Hong Kong”. Observatorul din Hong Kong. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Extreme Values and Dates of Occurrence of Extremes of Meteorological Elements between 1884-1939 and 1947-2011 for Hong Kong”. Observatorul din Hong Kong. Accesat în .
- ↑ „Categorical Ethnic Identity – HKPORI – 香港民意研究所”. Hong Kong Public Opinion Research Institute (în engleză). . Arhivat din original la .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Endacott, G. B (). An Eastern Entrepot;: A Collection of Documents Illustrating the History of Hong Kong. Her Majesty's Stationery Office. p. 293. ASIN B0007J07G6.
- Fu, Poshek; Deser, David (). The Cinema of Hong Kong: History, Arts, Identity. Cambridge University Press. p. 346. ISBN 978-0-521-77602-8.
- Hanstedt, Paul (). Hong Konged: One Modern American Family's (Mis)adventures in the Gateway to China. Avon, Massachusetts: Adams Media. ISBN 9781440540738.[nefuncțională]
- Carroll, John (). A Concise History of Hong Kong. Rowman & Littlefield. ISBN 978-0-7425-3422-3.
- Lui, Adam Yuen-chung (). Forts and Pirates – A History of Hong Kong. Hong Kong History Society. p. 114. ISBN 962-7489-01-8.
- Room, Adrian (). Placenames of the World. McFarland & Company. ISBN 978-0-7864-2248-7.
- Empson, Hal (). Mapping Hong Kong: A Historical Atlas. Government Information Services. OCLC 29939947.
- Bishop, Kevin; Roberts, Annabel (). China's Imperial Way. Odyssey Publications. ISBN 978-962-217-511-2.
- Liu, Shuyong; Wang, Wenjiong; Chang, Mingyu (). An Outline History of Hong Kong. Foreign Languages Press. p. 291. ISBN 978-7-119-01946-8.
- Davis, Sir John Francis (). Sketches of China: partly during an inland journey of four months, between Peking, Nanking, and Canton; with notices and observations relative to the present war. 1. Charles Knight & Co. OCLC 491627420.
- Ngo, Tak-Wing (). Hong Kong's History: State and Society Under Colonial Rule. Routledge. p. 205. ISBN 978-0-415-20868-0.
- Tsang, Steve (). Government and Politics: A Documentary History of Hong Kong. Hong Kong University Press. p. 312. ISBN 962-209-392-2.
- Tsang, Steve (). A Modern History of Hong Kong. I. B. Tauris. ISBN 978-1-84511-419-0.
- Welsh, Frank (). A Borrowed place: the history of Hong Kong. Kodansha International. p. 624. ISBN 978-1-56836-002-7.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]| Puteți găsi mai multe informații despre Hong Kong prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de „proiecte surori”: | |
| Definiții și traduceri în Wikționar | |
| Imagini și media la Commons | |
| Citate la Wikicitat | |
| Texte sursă la Wikisursă | |
| Manuale la Wikimanuale | |
| Ghiduri turistice la Wikivoyage | |
| Resurse de studiu la Wikiversitate | |
- Hong Kong la Encyclopædia Britannica
- HongKong la UCB Libraries GovPubs
- Hong Kong la The World Factbook
- Hong Kong pe Curlie
- Hong Kong la BBC News
- Atlasul Wikimedia pentru Hong Kong
- Government
- GovHK Portal guvernamental Hong Kong
- Portal oficial de turism pentru Hong Kong Arhivat în , la Wayback Machine.
- Hong Kong – 30% China și 70% Londra, 22 mai 2010, Razvan Pascu, Descoperă - Travel
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Hong Kong Phooey (serial TV animat)


